Basescu si istoria, vaca si baletu’!

Marele “anti-comunist”, “reformator” si “exponent al dreptei”, Traian Basescu, probabil, “sub influenta bauturilor alcoolice”, a facut niste declaratii intolerabile pentru functia sa de presedinte, niste aberatii care denota cunoasterea sa precara a Istoriei Romaniei, un Presedinte al Romaniei care, din nou, nu-si intelege rolul si functia pe care o ocupa.

Cristian Tudor Popescu, despre declaratiile josnice si insultatoare la adresa Regelui Mihai si a Istoriei Romaniei, facute de catre Presedintele Basescu, un “mare etalon” al demnitatii si moralitatii, intr-o emisiune televizata….Rusine!

“Sindromul maiestate”. Nu-mi imaginam când am dat acest titlu editorialului de marţi că T. Băsescu va confirma personal diagnosticul în mai puţin de 48 de ore. Abdicarea regelui Mihai – un act de trădare naţională. Regele Mihai – slugă la ruşi. Deşi am comentat azi noapte la Realitatea TV aceste declaraţii ale preşedintelui României, parcă tot nu-mi venea să cred că au fost făcute.
Am fost un copil crescut în comunism. Despre regele Mihai auzeam mereu că a plecat din ţară cu 16 vagoane pline cu averea lui, de fapt, a poporului. Că era exponentul cel mai de seamă al vechii orânduiri burghezo- moşiereşti şi că a abdicat sub presiunea maselor populare. Din actul de la 23 august 1944, regele era aproape exclus, ca şi partidele istorice, ni se spunea că Partidul Comunist a făcut totul. Dar nu am auzit niciodată, nici măcar în perioada de maxim naţional-comunism antisovietic sub Dej şi Ceauşescu, că Mihai I ar fi fost trădător de ţară, că ar fi vândut România ruşilor. Acum ştiu că acest gen de acuză aparţinea Germaniei naziste şi legionarilor fugiţi în străinătate sub protecţia hitleriştilor, după înfrângerea rebeliunii Gărzii de Fier din ianuarie 1941. Şi este o minciună propagandistică sfruntată, publicabilă astăzi doar în foaia “România mare”.

Nu are rost să fac acum un rezumat al evenimentelor care au dus la abdicarea din 30 decembrie 1947. Orice român care a dorit să cunoască istoria nefalsificată a României a putut să se informeze după 1989. Amintesc doar că regele Mihai nu avea ce să vândă ruşilor în ’47, căci România era vândută deja lui Stalin, din 1944, de marile puteri vestice, la bucată şi procent scris pe şerveţel de Winston Churchill. În momentul abdicării, regele era deposedat de orice putere, ţara fiind de facto stăpânită de Dej, Pauker, Bodnăraş şi consilierii sovietici. Ce să-i reproşezi, că n-a împărtăşit soarta lui Nicolae al II-ea, omorât de bolşevici împreună cu familia?

Nu sunt monarhist, sunt republican. Nu l-am considerat niciodată pe fostul rege o soluţie pentru România post comunistă, nu sunt un fan al Casei Regale. Dar după aceste declaraţii ale preşedintelui Băsescu, mă simt ca stropit cu rahat. Pentru că şeful statului al cărui cetăţean sunt a insultat nici mai mult, nici mai puţin decât Istoria României. A făcut-o în acelaşi fel în care se porcăieşte cu alde Ponta, Antonescu, Voiculescu, Vântu. S-a năpustit, din senin, din iarbă verde, asupra unui brand internaţional al României, că tot aveam prea multe, fostul rege Mihai, ultimul supravieţuitor dintre şefii de stat în funcţie în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, recunoscut ca atare şi invitat la evenimente internaţionale de nivelul cel mai înalt. De ce? Ca să mai facă un bine României, şi aşa cu o imagine în lume ca vai de capul ei.

A făcut-o cu acelaşi ton cu care, condamnând comunismul în Parlament în 2006, număra printre crimele imprescriptibile ale acestui regim “abdicarea forţată a regelui Mihai”.

Spuneam încă de la azvârlirea pe piaţă de către T. Băsescu a reconstituţionalizării şi regionalizării României că aceste acte, produse peste noapte în stilul Elenei Ceauşescu, definit popular în anii ’80: “Şade Leana pe closet / Şi mai face un decret”, nu are rost să fie interpretate politic, economic, social, căci ele ţin de domeniul psihopatologiei. “Complexul Cuza”, cum numeam afecţiunea lui T. Băsescu, îl face să se dea de ceasul morţii ca să lase o urmă în istorie, fie şi cea a şarpelui pe asfalt. Fiind un iresponsabil egolatru, care a jucat poker la cacealma cu ţara pe masă încă din 2004, nu se dă în lături pentru asta de la a zdruncina stabilitatea statului român, a crea din nimic tensiuni interetnice, tensiuni între Budapesta şi Bucureşti, insultând geografia României ca să poată trece acum la înjurături adresate Istoriei.

De fapt, nu Cuza, ci Erostrat e numele cel mai potrivit faciesului lui Băsescu în vreme ce scandează scrâşnit: “vor fi confiscate averile bogaţilor şi date cetăţenilor”, “regionalizarea? – cert e că se va face!”, “regele Mihai – slugă la ruşi”. Erostrat a fost grecul care a dat foc unei minuni a lumii antice, templul zeiţei Artemis din Efes, doar pentru că, incapabil să creeze ceva, să construiască, era ros de ambiţia ca numele lui să rămână cumva în posteritate. Mi-e tot mai teamă că T. Băsescu poate şi el să reuşească asta.